miercuri, 3 aprilie 2013

Exista!



                          Nu stiu daca exista dar mi-o imaginez(imi imaginez pentru ca pot si pentru ca e gratis si nu pentru ca mi-ar placea lucrurile gratuite dar e ceva ce am la indemana - imaginatia) , nu stiu daca trebuie sa-mi mai pun intrebari sau pur si simplu sa zic: let’s do it – perfect day -  cum naiba sa-mi imaginez ziua(care are 24h) perfecta in 15 minute? Ok...mi-o imaginez ca pot – pot comprima timpul si cumva pot sa fac ce vreau eu pentru ca e ziua mea si daca vreau poate avea 15 minute sau poate avea 927432859645460957959898507364 minute!
                        -          Sa ma trezesc fara ceas. Si fara cearcane – sa am cafeaua langa pat. Sa-mi miroasa asternuturile a somn. Sau a primavara. Sau a ceva fain. A acadele poate. Sa merg desculta. Pana la frigider. Dar sa fie nisip pe jos... De unde sa scot laptele pentru cafea.  Si-apoi... sa iau ce apuc pe mine (dar sa iau ceva), sa nu-mi pese ca sosetele nu-s pereche, sa-mi pese ca tricoul poate are doua cute. Sa ies pe usa si sa merg fara destinatie. S-ajung undeva unde sunt multi copaci. poate intr-o padure.  Copaci drepti. Copaci perfecti. Sa nu fie uscati. Sa aiba frunze verzi.Sau sa aiba macar frunze. Sau poate e toamna. Nu stiu. Sa fie orice. Sa aiba si sa n-aiba. Sa fie muguri pe alocuri. Sau poate nu. Depinde.  Sa ma intorc apoi. Oriunde. Sa am in fata un copil care zambeste. Sa am in fata speranta. O am oricum. Si in orice parte as privi sa vad un cer senin. Il am.  Sa nu ploua, ar fi ideal. Si daca ploua ce? Ma spala. De regrete.  Si-apoi sa ma intorc, dar pe un alt drum. In timpul asta sa tot scriu si sa privesc copacii. Copacii drepti. Caci ma inspira si-mi ofera echilibru. Si-s copaci, nu stalpi. Copacii au un suflet, ce stalpii nu il au. Si dupa ce am scris, sa ma intorc. Si sa ma asteptati voi. Sau tu. Stii tu care esti TU J Cu ceaiul de tei care-mi da si noaptea perfecta.  Si linistita. Si a doua zi sa ma trezesc, la 6:00. Si sa fac ceea ce fac zilnic.  Pana la urma, e un ritm. Care cumva da rezultate.

                      Multumesc,  pentru provocare. Chiar exista si o pot comprima in 15 minute. De scris.
 Si pentru ca mi-am imaginat ziua perfecta altfel decat ar putea fi zilele perfecte...

Niciun comentariu: