M-am trezit cumva ciudat. Cumva altfel. Am crezut ca am visat ca m-am trezit. Dar nu...
Era o vreme in care spuneam ca asta nu a fost iarna adevarata si incepusem sa ma obisnuiesc cu ideea - copilaria mea s-a dus.
Azi e iarna. Si eu ma zbat intre doua stari: sa o vreau sau sa nu o vreau.
Ma gandesc ca poate o sa ies pe strada si o sa am pot bucura de fiecare fulg de nea in parte, de tot albul pe care acum il vad, prin geam. Nu mi-am mai tinut de ceva vreme nasul mic si turtit pe fereastra si sa privesc in afara. Am privit tot inauntru.In speranta ca o sa gasesc ceva care sa ma multumeasca la un moment dat.
Simt nevoia sa plec, simt nevoia sa ma eliberez. Aimt o nevoie aparte azi. Simt o nevoie de tine cum n-am mai simtit niciodata.
Poate din cauza ca e vineri. 13.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu