luni, 2 februarie 2009

Linistea

Ma simt cumva. Cumva altfel. Un soi de liniste ma pandeste. Prea altfel decat pana acum. cumva stresant. Cumva tulburator. Sau nu...nici eu nu mai stiu. In ultimul timp nu m-am adapat decat cu liniste. Au fost zile calme. Senise. Au fost zile bune si mi-a placut. Au fost zile in care am atins primul nor din viata mea. Au fost zile in care n-am mai spus "limita e cerul" pentru ca nu am mai avut o limita. In orice moment e bine sa ai o masura, dar nu impusa.
Linistea e buna. Nu te imbatraneste. Nu te deranjeaza. Nu te doboara. Nu te ... nu...
Linistea e buna. Cu masura. Fara masura. Linistea duce la o viata fericita. Si luminata. Si plictisita - adesea.
De aceea, intr-o luna de zile aleg doar o saptamana de liniste. Restul, e pentru sufletul meu, invatat sa traiasca agitat.
Pentru o viata de acum.

Un comentariu:

Iuly spunea...

Poate la un moment dat te vei intalnii si cu persoana care sa iti poata oferii liniste deplina...