miercuri, 4 februarie 2009

Cum trec zilele...

Tzac pac.
Diminetile sunt cele mai faine. Cand ma trezesc plina de somn si-as vrea sa mai dorm. sa ma rasfatz. si sa ma fac ca plang si sa ma pacalesc pe mine si timpul. Timpul...sa fie mai bland si sa ma mai lase...sa ma pierd in somnul meu cel mai lung si in asternuturile care miros a mine, a noi si a visele noastre. Daniela...
Serile sunt cele mai frumoase. Cand adorm cu capul pe dorintele tale, cand imi spui ca ma iubesti, cand iti aduci aminte ce mult timp a trecut de cand ne-am cunosct...cand iti aduci aminte ca-ti era nu stiu cum sa ma pupi sau sa ma imbratisezi, cand radeam de noi - de dinainte...Daniela...
Si noptile, cele mai scurte si amintirile in care eu plang mereu si-mi doresc ca timpul sa se opreasca in loc si sa ramanem asa pentru totdeauna. Asa cum? Asa - impreuna!
Si dupa-amiezile pe care ni le petrecem hoinarind prin oras, tinandu-ne de mana si sarutandu-ne la fiecare colt, plimarile noastre si zambetele, rasetele absurde si obesive, supararile trecatoare, gandurile tacute si cele netacute, cele spuse si cele nespuse...toate...amintirile mele - raman intacte si se pastreaza pana a doua zi, cand o luam de la capat, tot altfel mereu... asa trec zilele!

Te iubesc...

Niciun comentariu: