Nu pot sa nu vorbesc despre ziua de azi. O zi grea, o zi lunga, o zi pe care o urasc. Din suflet! Mi-am adus aminte ca n-am mai urat de mult. am crezut ca am uitat cum se face, dar nu! Urasc din tot sufletul. Urasc ziua de azi cum la un moment dat am urat oameni. Ma uras pe mine, si-mi urasc gandurile ce le-am avut, imi urasc cuvintele care au curs azi din mine cu si fara rost, imi urasc prostia, egoismul si mintea mea ingusta care m-a facut sa gandesc prea mult. Sau prea departe. Imi urasc sufletul pentru ca e prost si n-a stiut sa simta. Imi urasc ochii care au plans fara voia mea, imi urasc inima arsa de ceva ce imi place sa-i spun insensibilitate(ca sa nu zic rautate). Imi urasc mainile cu care n-am putut sa te ating. Si-mi urasc si vocea care n-a putut sa te opreasca din drumul tau. Si-mi urasc si visele care mi-au adus numai bine, dar acre nu mi-au spus unde sa ma opresc din visare.
De fapt cred ca nu urasc nimic. Cred totusi ca a fost o zi frumoasa! O zi in care mi-am dat seama ca pentru altii sunt cineva care conteaza, chiar si in momentele in care eu nu contez pentru mine, mi-am dat seama ca cineva ma iubeste chiar si atunci cand eu ma urasc...
Mi-am dat seama ca nu sunt cea mai importanta numai pentru mine, ci si pentru tine!
Ma doare sufletul...pentru ca e prost si n-a stiut sa pretuiasca ce a primit.
O sa ma ierti??? Din nou...o sa ma ierti?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu