In mana stanga am un caiet verde, cu margini aurii primit de la cineva special pe atunci. Acolo, intre paginile ingalbenite deja de TIMP imi gasesc viata in urma cu 10 ani. E o provocare sa recitesc si imi tremura putin mainile. Si vocea. Si ochii. Recunosc ca ma traverseaza un fel de curent electric prin tot corpul, insa zambesc.Si zambesc in continuare. Ultima data am scris acolo in 7 Mai 2007 si imi dau seama ca de atunci am mai deschis caietul abia anul acesta, prin iarna.
In mana dreapta am o carte adevarata pe care am scris-o gandindu-ma la toti oamenii care, intr-un fel sau altul mi-au trecut prin viata sau prin ganduri. Simt de departe mirosul dulce al unul vis implinit. O vreme n-am stiut exact ce visez sau la ce visez. Din momentul in care am descoperit ce imi doresc cu adevarat, au mai fost doi pasi, mici, pana la implinire - am transformat 13 ani in care mi-am dorit ceva dar nu am avut curaj sa fac ceva, in 2 luni. De atunci am curaj.
In fata mea vad restul cartilor in care ne vom regasi, impreuna. Nu exista viata frumoasa sau viata urata, nu exista am trait bine sau am trait rau. Exista doar capacitatea noastra de a ne da voie sa traim exact asa cum ne dorim, cum am visat in copilarie ca vom trai.
Ce am in spate nu ma intereseaza, probabil ca sunt cativa ani netraiti la timp asa cum mi-as fi dorit, poate. Dar nu-mi pare rau. Totusi, cand imi voi dori sa ma reintalnesc cu mine, Daniela din
copilarie/adolescenta, voi rasfoi un caiet verde cu margini aurii, ros de
timp, de vise si de ganduri.
Ma simt minunat azi pentru ca am aceeasi parere despre Toamna - un nou inceput, pentru mine si pentru voi toti, cei care sunteti alaturi de mine si pentru ca imi gasesc raspunsul la intrebarea : "cu ce e azi mai bun ca ieri?!" Va invit sa descoperiti si voi, de ce?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu