Cand am scris intaia oara aici nu am stiut de ce o fac.Dar am invatat ceva in fiecare zi. Mi-am dat seama ca daca ma intorc aici ma intorc la fel cum am si plecat (ca aici par a fi neschimbata). Aceeasi dintotdeauna. Ceea ce nu poti face in viata de zi cu zi. Imi dau seama ca ne schimbam atat de mult, ca seara nu mai suntem cei care am fost dimineata. Dar ne-am dori sa mai fim. Ne-am dori sa avem aceeasi stralucire pe care am avut-o ieri. Ne-am dori sa ramanem tineri, ne-am dori sa iubim si fim iubiti. Ne-am dori sa nu ranim(dar o facem) si sa nu fim raniti (totusi suntem). Ne-am dori sa ne alegem cuvintele, acele cuvinte prin care ii putem face fericiti pe ceilalti.
Ne-am dori sa ne vedem la fel, in fiecare zi, ne-am dori sa ne intoarcem acelasi om care, dimineata a iesit pe usa si-a plecat sa traiasca, viata...
Singurul lucru pe care l-am stiut cand am scris intaia oara aici a fost ca ma voi intoarce de fiecare data, ca este locul in care ma primesc singura si de unde nu ma "izgoneste" nimeni si ca ma simt ca acum 12 ani cand am inceput sa scriu. Este locul in care simt timpul sta pe loc, ca nu trec anii, ca nu imbatranesc, ca nimeni nu-mi fura...viata...
Ne dorim ca "iubirea sa invinga tot", da, ne dorim si ar fi mediul perfect si ideal in care am vrea sa traim. Dar sa invinga iubirea cui?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu