Gandurile ma poarta departe si simt cum o parte din mine dispare. Dispare agitatia, stresul si orice lucru negativ as putea simti. Ma las purtata de vant si simt cum plutesc, si nu imi gasesc echivalent decat in natura - plutesc ca un fulg, ca o frunza, ca o pasare in zbor. Si zambesc timid si ma gandesc ca sunt cel mai fericit om de pe pamant pentru ca, macar in ganduri pot zbura. In gandurile mele, in gandurile altora...
Ne vom regasi la un moment dat motivatia pentru care sa ne dorim sa schimbam ceva, in noi. Ne vom regasi linistea, echilibrul si energia pozitiva si astfel vom fi altfel cu noi si cu cei din jurul nostru.
Iar cand vom gasi toate aceste lucruri, probabil povestea se va sfarsi.
Ne asumam totusi un final fericit si implinit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu