Parca nu mi-a placut ziua de azi...lipsea ceva acolo. Asteptam ceva. Inca nu stiu daca ceva sau pe cineva. Cert e ca asteptam. M-am trezit azi-dimineata. Greu m-am trezit. Ceasul suna obosit la ora 7:50 de dupa plapuma care mi-a tzinut cald toata noaptea. Parca prea cald. M-am trezit impacata cu mine, totusi, dupa un timp. Si calma. Si odihnita. Mi-am cautat cateva minute lungi telefonul...nu ma cautase nimeni. Lunga noapte...
Ascult din nou o piesa. Care doare. Astazi parca nu doare atat de tare. Dar totusi doare. E deja ora 21:19 si eu inca astept ceva. Sa-mi pice ceva din cer. O veste buna. Sa ma sune cineva sa ma intrebe "ce mai faci?" si sa asstepte sa auda raspunsul. Sau sa nu astepte, dar macar sa ma intrebe. Stiu ca exista cineva care se gandeste la mine. Chiar in momentel astea. Si-mi simte lipsa. Dar si prezenta totodata. Simt eu asta.
O simt atat de bine incat imi vine sa plang. Sa plang tare. Sa plang cum imi place mie. Cum plangeam inainte, din toata inima. Am uitat sa plang. si asta doare. Am uitat sa plang pentru ca am auzit eu ca daca plangi esti slab. Sau daca iti plangi de mila te umilesti. Nu mi-am plans niciodata de mila. De fatza cu altii. Dar am mai plans uneori. In mine. M-am umilit. "Hai, Daniela, pe cine vrei sa minti acum? Chiar o sa te minti, la infinit, pana in ultimul moment?"
Cine dracu' imi vorbeste? Si de ce?
"Danielaaaaaaa???? Daniela, ma auzi?"
Se aude un zgomot, undeva nu prea departe, dar se aude. ?Ma deranjeaza. Cred ca ar trebui sa ma trezesc. Din visare.
"Danielaaaaaaa????"
Un comentariu:
"Visează ca şi cum ai trăi veşnic, dar trăieşte ca şi cum ai muri azi, căci nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi." (James Dean)
:))
Trimiteți un comentariu