Vine o vreme cand incepi sa te pedepsesti. Pentru ca tu simti ca asa este corect, ca trebuie sa platesti. Dar nu stii exact pentru ce trebuie sa platesti, nu ti-e foarte clar. Te temi sa iti ceri clarificari si incepi sa te pedepsesti. Pedepsele au mai multe forme, iar tu, nestiind pe care sa o aplici, le aplici pe toate. Si te chinui. Inca o data, nu stii exact pentru ce te chinui, desi iti reuseste perfect.
Vine o vreme cand nu te mai simti bine cu tine, pentru ca te-ai pedepsit prea mult si iti pare rusinos sa mai stai langa tine, sa te mai privesti, sa te mai bucuri, sa te feliciti pentru ca ai facut ceva bun. Si iti pare ca nu te mai simti bine nici in preajma oamenilor, pentru ca ei nu te accepta din cauza sutelor de pedepse prin care ai trecut. Oricum ar fi, nu stii daca oamenii gandesc asta sau nu. Nici macar tu nu esti sigur ca varianta pe care ti-o descriu acum este cea corecta. Oricum ar fi, tu asta faci: in fiecare dimineata, stergi oglinda de aburi si vezi doar o parte din tine si iti spui, privindu-te in ochi, pentru ca doar ochii ti-i vezi...iti spui pentru ce trebuie sa platesti astazi. Deseori inventezi motive, pentru ca pedeapsa este o normalitate deja pentru tine.
Si iesi pe usa cu gandul ca trebuie sa platesti cat mai repede pentru a scapa de povara. Si brusc iti amintesti ca pe langa oamenii despre care tu crezi ca exista si nu te accepta, exista si oamenii care ti-au promis ca te vor ierta si te vor iubi mereu, orice ai face. Chiar daca este unul singur, el exista, si existi si tu, pentru el. Incepi atunci sa constientizezi ca pedepsindu-te pe tine, ii pedepsesti si pe cei care te iubesc.
Indiferent cat de mult gresim in viata avem sansa si privilegiul de a ne ierta noi pe noi si de a primi iertarea celor din jurul nostru, cu conditia sa nu repetam aceeasi greseala, din nou. Exista ceva ce ne duce mai departe, desi noi nu stim mereu asta.
Imi pare azi o zi buna pentru noi inceputuri si e vremea sa ne promitem ca, inainte de a ne pregati sa ne pedepsim pentru orice, ne gandim daca nu cumva meritam mai bine sa ne fim recunoscatori, sa ne iertam si sa fim mai blanzi cu noi.
Atat de simplu poate fi, uneori:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu