sâmbătă, 9 februarie 2008

Poveste despre SOMN

El statea suparat intr-un colt al camerei, acoperit cu o patura decolorata, aspra si gaurita. Eu, in capatul celalalt, nici macar nu-l observam. El plangea. Eu ma amuzam in fata computerului. El era tot mai trist. El ar fi vrut sa fie cu mine. El ar fi vrut sa-mi tina de urat. El nu si-a dat seama ca nu mi-l doresc. El crede ca la un moment dat se va razbuna pe mine. Eu cred la fel. El crede ca poate trece prin viata mea cum are el chef. Eu nu cred asta. El crede ca pot fi a lui ori de cate ori vrea. Nici macar.
Continui sa-l ignor. El incearca sa se faca remarcat, intr-un fel sau altul. El vrea sa-i simt prezenta. I-o simt. Dar n-o sa-i dau satisfactie. Ii simt respiratia rece ca gheata in ceafa, il simt cum ma atinge...Mainile lui reci incearca sa ma atinga. Mainile lui reci le simt pana in maduva oaselor. Mainile lui...pe mine...mainile lui imi provoaca fiori. El isi doreste sa ma chinuie. Eu nu ma las. El continua sa se invarta in jurul meu. Eu fac abstractie de prezenta lui. El se taraste la picioarele mele...Mainile si picioarele mi le simt moi. El ma domina...
Am inceput sa tip. Imi doresc sa plece. Nu-l vreau langa mine. Nu azi.
A plecat... s-a ascuns in coltul lui preferat. El are un nume - Somn i se spune.
Dupa cateva minute, eu m-am pierdut in povestea mea despre somn. Dimineata, el nu mai era...nici in coltul meu de camera, nici acoperit cu o patura, nici nu mai plangea. Si nici nu-i mai simteam atingerea rece. Oare deseara va veni iar?

Un comentariu:

Adela Bercean spunea...

pe mine ma ia si ma strange, ma rostogoleste si nu-mi da pace pana nu ma supun. In fiecare seara, la aceasi ora: 21:00
Fireste, e vroba tot despre somn...
Imi place muult articolul asta al tau:) As fi lasat o doza de mister, sa se inteleaga tot din titlu..;;), fara dezvaluirea identitatii lui:P