Gasesc o forma ciudata de a ramane intr-un loc in care simt ca pot face ceva. Altceva. De fapt forma aceasta ciudata este sustinuta de faptul ca, mai devreme sau mai tarziu, mi-am gasit locul. Dupa ce am cautat ani la rand un loc in care sa raman si m-am tot gandit la ce ar trebui sa fac, dupa ce voi fi gasit locul, am aflat. In primul rand m-am legat de loc si de oamenii de acolo. De acei oameni ai locului. De acei oameni care raman acolo, indiferent de cati alti oameni s-ar invarti in jur. M-am legat de loc si de toate lucrurile de acolo si n-as mai vrea sa plec niciodata. Dincolo de asta, conteaza valoarea pe care o aducem noi, impreuna, locului si noua insane.
Si-am gandit o forma prin care sa nu ne desprindem niciodata: ne legam de loc si de noi prin ceva ce mereu vom purta inauntrul nostru: afectiunea.
Si eu promit azi ca desprinderea de loc va fi in momentul in care, hotarasc, impreuna cu oamenii locului, sa schimbam ceva. Sa schimbam "locul" in care ne transferam emotiile si sentimentele.Probabil va fi intr-o alta lume, intr-o lume doar a noastra, numita deconectare. In vremea in care realitatea va fi un vis pe care ni-l vom aminti, vag...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu