Amintirile se invart inainte si inapoi...eu merg inainte, Brasov a ramas inapoi, mi-e dor si-as vrea sa ma intorc...drumul spre casa a fost mai scurt, mai gol, mai aspru, mai nu stiu cum...
Ce o sa fac de acum inainte? Ce am facut si pana acum...
Din nou acasa, din nou la Timisoara, cu treburile de zi cu zi, la fel, nu s-a schimbat nimic din activitatiel de zi cu zi, s-a schimbat doar expresia fetei mele, zambetul - care e mai des- si-mi place. Sunt si nu sunt singura!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu