Intotdeauna imi pare rau cand ma intorc de undeva unde m-am simtit bine. Dar am amintirile. Am invatat ceva zilele astea. Am invatat ca-s oarba. Da, sunt oarba. Vad numai ce vreau eu sa vad. Am petrecut clipe minunate. Am avut sub ochii mei de mult timp oameni minunati. nu i-am vazut, n-am incercat sa-i vad. Sunt inconjurata de oameni minunati. Nimic nu m-a deranjat week-end-ul asta. Absolut nimic. Am niste colegi extraordinari. Am petrecut un week-end superb la munte. Ne-am bucurat de zapada asa cum ma bucuram eu cand eram mica. Am vazut prima zapada de anul acesta. Am urcat sus sus, acolo unde candva am simtit pentru prima oara liniste, multumire, incantare, ca lumea ma iubeste si mai mult, ca lumea e a mea.
Cu siguranta Dumnezeu ma iubeste.
Mi-a placut ca am putut sa fiu eu insami. Am uitat de tot. Mai ales de neajunsuri si-am ajus sa cred, ca nici macar nu am neajunsuri.
Sub ochii mei traiesc cativa oameni minunati pentru care ii voi multumi lui Dumnezeu ca mi-a dat sansa sa-i intalnesc si de care imi voi aminti intotdeauna.
Si maine o noua zi...dar nu la fel, mai mult altfel...
Un comentariu:
Tot "altfel" va fi si atunci cand voi fi langa tine.....si tot altfel cand voi fi nevoit sa plec...
Trimiteți un comentariu