Cand ai chef sa vorbesti, eu sunt aici; Cand n-ai chef sa vorbesti, eu sunt tot aici, in speranta ca poate la un moment dat o sa ai chef sa vorbesti; Cand iti vine sa plangi, eu sunt aici, numai pentru tine; Cand iti vine sa razi, eu sunt aici, sa ma bucur impreuna cu tine; Cand iti vine sa stai in Unirii, pe banci, eu sunt si aici si acolo, sa stam impreuna; Cand ai chef sa umbli mult pe jos, probabil o sa-ti fiu alaturi; Cand ai adunat tristete in tine, eu voi fi aici ... sa te fac sa zambesti; Cand ... Oricand ... Mereu ... Numai pentru tine ... Eu... La fel ... Dintotdeauna Eu!
Cand o sa crezi ca singuratatea e tot ce ti-a mai ramas, eu o sa fiu aici sa-ti demonstrez ca nu e asa!!! Sa-ti demonstrez ca fiecare perioada are sensul ei, ca fiecare durere merita sa fie intre noi, ca probabil tristetile cele mai grele aduc cele mai dulci bucurii. Si mai ales, ca fericirea si multumirea pe termen scurt nu duc tocmai la o viata linistita. Si mai mult, sunt lucruri pe care trebuie sa le acceptam, fara sa punem intrebari: Dar de ce? Cum? Cand?
Si sunt oameni pe care trebuie sa-i acceptam pentru ca deja fac parte din viata noastra.
Cu toate ca niciodata n-o sa stim daca am facut alegere buna primindu-i! O sa stim doar ca am facut o alegere proasta lasandu-i sa plece ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu