marți, 2 februarie 2010

Ganduri...de dat...sfaturi de luat!

Incep sa cunosc oameni. Oameni noi. Incepe sa-mi placa diversitatea. Nu ma mai insingurez. Am mereu zambetul pe buze, lumina in ochi. Am vorbit mult azi. Am ras mult. Am aflat parerile oamenilor despre ei si-am ramas putin perplexa. Oamenii se injosesc. Oamenii se subestimeaza. Oamenii nu-si cunosc adevarata valoarea. Sau nu si-o recunosc. Oamenii nu sunt cum sunt eu. Oamenii au incredere limitata in ei. Oamenii sunt slabi. Si eu sunt slaba, dar am puterea sa cred ca ma voi intari. Oamenii trec prin incapacitatea de a se accepta in viata lor ca fiind buni. Oamenii sunt lasi. Le e frica. De ei, mai mult decat de altii. Oamenii plang mult. In sinea lor.
Oamenii au nevoie de alti oameni ca sa traiasca. Si am vazut asta si la mine. Ma simt minunat pentru ca sunt inconjurata de oameni minunati. Am renuntat sa ma insingurez. Mi-am deschis ochii si inima si am primit si pe altii. N-am chemat pe nimeni. Cei care au venit, au venit singuri. Ultimii veniti sunt cei mai bine primiti. Cei care au plecat, au plecat. N-am ridicat un deget sa-i retin si n-o sa ridic un deget sa-i aduc inapoi. Ultimii veniti nu stiu prea multe despre mine. Poate vor descoperi. Poate nu. Poate nu le pasa. Pentru ei sunt cea din momentul in care m-au cunoscut. Si-atat.
Am renuntat la impovarare. Pe umeri imi duc doar regretele mele. De regretele altora nu mai e loc. Nu mai am nevoie.
Din dorinta de prea multa liberate uneori de incatusam. Eu nu... m-am nascut asa, m-am nascut libera, am trait libera si asa va fi pana la capat. Am o singura viata si-o singura oportunitate i eu sunt constineta de lucrul acesta. Nu irosesc un minut. Un minut trecut e unul pierdut. nu se mai intoarce. Trecut nu mai fabric. Fabric vise realizabile acum. Sunt un om cu picioarele pe pamant in mica parte din zi, insa sunt. Am idee ce inseamna a fi cu picioarele pe pamant, ceea ce nu ma face chiar straina de lucrul acesta.
Si ca sa revin la oameni...se cred prea superficiali pentru ei insisi. Am ascultat azi marturisirile cuiva despre sine( nu neaparat marturisiri...posibil o parte din adevarul ascuns despre propria=i persoana). Sensibilitatea ascunsa in spatele cruzimii cu care si-a descris caracterul m-a facut sa cred ca are nevoie de mine. Are nevoie d eun om ca mine pentru a invata sa se aprecieze. Regula principala este sa accepte ca are nevoie de ajutor.
Mi-am adus aminte ca mi-am pus o intrebare acum ceva vreme: care ar fi utimul lucru pe care l-as face daca as sti ca as muri maine?!
Va zic: m-as ruga sa fie toamna, sa fie ultima toamna, mi-as lua un tricou si-o bluza deasupra, mi-as repeta in gand ca e vreme de sta in Unirii pe banci, chiar daca nu e, mi-as spune ca sunt cel mai frumos, mai iubitor, mai prietenos si mai enigmatic om pe care l-am intalnit, as zambi si i-as multumi lui Dumnezeu ca mi-a implinit toate visele. Caci mi le-a implinit. Tot ce-am visat , am implinit. Faptul ca nu am renuntat, e totusi o implinire. Mi s-a zis ca adevaratele infrangeri sunt renuntarile la vis. Si eu mi-am zis atunci: fara infrangeri!
Am 23 de ani si pentru mine viata acum incepe. Viata incepe, tot alta, in fiecare dimineata. Cele mai mari provocari incep abia acum. Deseori ma simt batrana insa am tineretea in fata. Tinerete pe care m-am hotarat s-o traiesc asa cum stiu eu cel mai bine - libera, fara a ma incatusa.

Nu, nu va zic sa faceti la fel, sa nu ma condamnati, sa nu ma intelegeti gresit Renuntati doar la a va mai improprietari cu nevastele ganduri despre semenii vostri. Traiti ca si cum numai voi ati fi pe pamant, traiti ca si cand nu exista decat viata dupa viata!
Iar tu - cea care azi ti-ai spus tie si mi-ai spus mie ca n-ai valoare, ca n-ai nimic al tau, sa stii ca ai tot. Ai avut puterea sa recunosti ca ai nevoie de tine, de tine cu valoare. Zambeste! Zambeste cum zambesti de obicei. Vei avea cele mai frumoase amintiri. Despre tine si despre oameni. Si nu uita: iubirea fara respect se stinge.
Echilibreaza-te.

*au fost doar gandurile mele intr-o zi inghetata de februarie. Ganduri de spus si altora.

Multumesc ca m-ai ascultat, oricare ai fi tu.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Good dispatch and this mail helped me alot in my college assignement. Gratefulness you for your information.