Stiu ca, indiferent cat de mult ne-am abate de la ceea ce suntem cu adevarat (si nu stim inca), mereu va exista cineva care sa stea in spatele nostru, si sa ne aduca inapoi. Sa ne aduca inapoi la noi. Sa ne faca sa realizam ca acolo este locul nostru.
Stiu ca, indiferent cat de mult am fugi de noi (si o facem destul de des), mereu va exista cineva care sa ne determine sa ne intoarcem la acea minunata persoana pe care o reprezentam.
Stiu ca, indiferent cat de mult ne-am dori sa fim perfecti (si ne dorim 100% din timpul nostru sa fim astfel), mereu va exista cineva care sa ne arate ca oamenii perfecti nu au nimic special si nu vor atrage alti oameni langa ei.
Stiu ca, indiferent cat de mult ne vom dori sa atragem atentia asupra noastra (si ne place asta), mereu va exista cineva care sa ne arate ca nu lucrurile iesite din comun vor atrage atentia, ci naturaletea.
Stiu ca, indiferent cat de mult am vrea sa fim maturi si cu picioarele infipte in pamant (si en chinuim sa facem asta), mereu va exista cineva care sa scoata la suprafata copilul din noi.
Va exista cineva care va accepta sa aiba alaturi copilul din noi, acel cineva care ne va zambi in permanenta, acel cineva care ne va certa cand gresim, nu pentru a ne pedepsi, ci pentru a ne arata astfel grija pe care o are pentru noi. Mereu va exista un cineva care sa ne asigure echilibrul, mereu va exista cineva care, inainte de toate, ne va iubi, pentru ceea ce suntem, pentru naturalete si pentru ceea ce suntem capabili sa oferim celor din jurul nostru: iubirea noastra, pura, de copil.
Si ma trezesc in fiecare dimineata si caut de nebuna pe cineva care sa faca toate aceste lucruri pentru mine si la un moment dat realizez ca acel cineva este exact langa mine, la cateva respiratii distanta. Il pot vedea, il pot atinge, ii zambesc si imi zambeste. Este acolo, intre doua clipe, pentru mine. Cineva-ul meu, exista, aici si acum. Tu...l-ai gasit pe acel cineva?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu