Iarna nu e doar o amintire, o calc in picoare, o iau in brate, o arunc de la mine la tine si...si-o traiesc din plin. Ce iarna. N-am vazut asa ceva in Timisoara. Ce iarna gri, cu fulgi si mici si mari, anemici, bulimici, obeji, treji, adormiti, marmuri, maturi, naivi, de toate felurile... ce fulgi imi mangaie tamplele in diminetile rascolite de somn si de vise(ori cosmaruri), ce fulgi gingasi imi cad pe obrajii inghetati, dis de dimineata, cu noaptea in cap, sparand la o zi linsitita si fara probleme. Ce probleme, uita-te tu ce scrie sub zapada. Unde? Cand ai vazut ultima data zapada? Ce de zapada, deschid geamul sa-mi iasa mirosul de fum si de singuratate si astept sa ninga cu speranta si sa-mi intre in casa , sa-mi faca ordine in dezordine, sa ma faca sa zambesc si ah...sa ies din casa si sa ma plimb - n-am curaj, mi-e frica, mi-e sete, i-e somn si-as vrea sa..nu...ah, ce-as mai vrea sa fiu din nou copil.
Ce scrie sub zapada - te astept - pe tine , iarna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu