Doar o vorba sa-ti mai spun

Fumez.Cu o mana imi tin tigara, cu cealalta ma gandesc. Mainile imi tremura pe tastatura pentu ca stiu ca dinlauntrul meu nu ma voi putea opri. N-am mai plans de mult. Nu vreau sa plang. Undeva departe, la 10 cm distanta imi rasuna melodia preferata. Azi am citit atat: "rugati-va sa nu va creasca aripi". Rugati-va mult. Tintiti cat mai jos, cat mai aproape de pamant. Cu capul in nori sa nu fiti niciodata. E nefiresc de dureros sa-ti doresti ceva ce nu poti avea. Uneori ma gandesc ca am tot, sau as fi putut avea tot. Si totusi nu am nimic. Imi lipseste circa 99% din mine ca sa fiu catalogata ca un intreg. Imi lipseste zambetul de altadata, imi lipseste ... dorinta de a mai face ceva... si puterea... Nu mai gasesc nimic in mine, n-am mai cauatat de ceva vreme. Candva gaseam totul. Candva aveam nevoie de 1% ca sa fiu un intreg, dar ma multumeam si puteam trai fara -nu exista perfectiune, exista doar incapacitatea ce a ne vedea defectele. Unde a disparut tot? Unde e... cine??? Zi-mi tu pe cine caut, ce caut, cum caut si mai ales unde sa caut? Sau ce trebuie sa mai fac? Cu cine trebuie sa vorbesc? Pe cine trebuie sa rog sa-mi aduca ce mi s-a furat?

Si mai ales, de unde vine lumina? Ce vremuri, cand puteam sa spun: "Lumina? Lumina tot din mine vine!" De unde sa dezgrop frumosii ani pe care i-am pierdut, pe care i-am schimbat fara sa ma gandesc o secunda?

Nu mi-a ramas decat amintirea care nu ma lasa sa traiesc, nu mi-au lasat decat regretul ca am trait intre oameni ca ei, nu mi-au lasat nimic. A fost unul, au fost doi, au fost toti care mi-au furat ce nu mi-a furat o lume intreaga. Au fost toti care si-au spus ca sunt ceea ce sunt si ca n-o sa ma schimb niciodata. Au fost toti pe care mi i-am imaginat eu BUNI si aproape de mine. Si de fapt, n-a fost niciunul. N-a fost nimeni. Pana si ca am vise am visat. Pana si ca pot sa fiu deasupra tuturor am crezut. Pana si ca n-am mai plans de mult am crezut acum 3 secunde. Pana si ca...

Si daca cineva ma va intreba: "Daniela, tu ce-ai invatat in viata asta?", ce-am sa spun?

Economie...

Am adunat bani si i-am cheltuit pe haine. Am adunat vise, le-am dat foc si-am imprastiat cenusa peste visele altora, am adunat ura si m-am inveninat, am adunat dragoste si n-am fost capabila s-o impart in jurul meu. Am adunat suturi in cur cat sa cladesc un palat, si-am calcat stramb de dimineata devreme, pana seara tarziu.

Si-n visele mele...imense minciuni.

Doar o vorba sa-ti mai spun, Daniela. N-ai fost o femeie slaba precum ti-a placut sa crezi. Ai fost mai mereu, o femeie proasta!
Si i-ai crezut pe toti Nimeni pe tine nu te-a crezut. Nimeni nu te-a crezut ca te doare, pana si trecerea nefasta a unei secunde. Si-ai fost mai mereu victima viselor fara sfarsit din lungile-ti nopti nedormite.
Ca aseara, Daniela...