Mie ce-mi aduce anul nou?

Sunt peste 20 de ani de cand ma intrebam prima data: "Mie ce-mi aduce Anul Nou?" Stiu ca ne adunam cu totii in casa bunicilor si aveam o emotie si-o teama de ce imi poate aduce anul Nou...Se lua curentul in vremurile alea si la capat priveam cu dezamagire Anul Nou care, niciodata nu imi aducea nimic - asa credeam eu... Simt nevoia sa ma intreb si acum, dupa atatia ani: "Mie ce-mi aduce Anul Nou?" Diferenta e ca n-am nici un fel de asteptare si stiu sigur ca nu voi mai fi dezamagita daca nu-mi va aduce nimic. Nu suntem in casa bunicilor, cu totii. Nu se mai ia curentul. Ce vremuri si ce copilarie... Cu toate astea nu stiu ce-mi aduce Anul Nou in Anul ce urmeaza, stiu doar ca tot ce-mi va aduce, mi le va da treptat, pe parcursul a 365 zile. Nu stiu ce-mi aduce Anul Nou, dar stiu ce-mi doresc eu sa-mi aduca. Si va doresc tuturor sa va adresati intrebarea pe care mi-o adresez si eu, azi, mie - intrebare pe care i-o adresam mamei acum 20 de ani: "Mie ce-mi aduce Anul Nou?" Raspunsurile vor fi minunate, in momentul in care le veti primi!

2012

E adevarat ca ne impunem limite si cream bariere. Dar le-am inlaturat azi. Eu. Azi m-am autodepasit. Imi fac o reconstituire a zilei si imi dau seama ca desi cred ca nu mai am puteri, mai pot. Mai pot sa-mi fie dor de oamenii pe care nu ii mai vad anul asta, mai pot sa multumesc celor ce s-au implicat la fel de mult ca si mine...mai pot multe... Imi doresc un an in care sa recuperez tot ce am pierdut anul asta, imi doresc un an in care sa reusesc sa castig sau sa descopar la oamenii care mi-au intrat recent in viata, ce ii face atat de speciali incat sa aiba si sa am totodata, norocul de a ne descoperi unii pe altii....

Deseori....

Deseori ma intreb de ce avem nevoie sa ne apropiem atat de tare de oameni, de anumiti oameni si de ce vrem sa ne gasim un loc in sufletul lor? Si mai mult dupa ce criterii ii alegem si cum ii diferentiem de cei pe care nu ni-i dorim aproape...?

Sarbatori Fericite!

Chiar exista oameni care ma vor surprinde la un moment dat. Atat de placut incat reactia mea va fi sa stau cu o foaie in mana, sa n-o pot citi de emotie, dar nici sa-i dau drumul sa nu mai pot. Sau sa stau in fata a "320 de ochi" care sa ma priveasca si mie sa-mi tremure vocea, picioarele si inima sa-mi iasa din piept. E atat de frumoasa viata, iar oamenii sunt atat de atenti, iubitori si grijulii incat imi vine sa le spun, cu voce tare cat de mult ii iubesc. Dar n-o fac. N-o fac pentru ca nu-mi gasesc cuvintele. Si-mi amintesc apoi ca tot ei mi-au spus:"uneori nu trebuie sa spui nimic". Ei sunt oamenii minunati care ma inconjoara. Si nu fac nimic special, doar isi deschid sufletul inaintea mea si ma primesc acolo. E o experienta unica, pe care o recomand cu caldura. Sarbatori Fericite!

Oameni...

Despre ce putem descoperi la oameni sau in ei, pot vorbi la nesfarsit. Dar spun atat: adesea vedem in ei lucrurile comune noua, lucrurile parte din noi, pe care ori nu le acceptam, ori nu le constientizam. Interesant si ciudat in acelasi timp. Dar imi place....

:)

Mi-am dat seama ca fac lucrurile din 2 motive: din placere. Si din respect. Sa fac lucrurile din respect este o alegere de-a mea, nu ma obliga nimeni. Este tot o placere, pana la urma. Mi se pare ca oamenii nu aleg...poate mi se pare doar.

Despre azi!

Cred ca ar trebui sa ne privim mai mult si mai des in ochi, sa ne cunoastem mai bine si sa ne deschidem sufletul si inima, unul fata de celalalt. Vom stii atunci exact ce ne-a facut fericiti, ce ne face fericiti si ce ne-a adus unul langa altul. Si-o sa vedem in ochii nostri nu numai ca ne regasim unul intr-altul ci si ca ne-am regasit unul pe altul. Ne vom da seama atunci ca tipul acesta de oameni ni-l dorim aproape. E una din experientele care te fac sa vibrezi. Si o vei face...poate nu azi, poate nu maine. Poate poimaine cand vei constientiza ca din experienta asta ai castigat ceva -un prieten poate. Adevarata provocare incepe prin a te gandi cum vei hrani prietenia aceasta. Va fi un lucru nou pentru noi toti. Vor reusi doar cei care vor indrazni sa isi asume riscuri. Daca viata ar fi vesnica, oare prin cate astfel de experiente am trece?

Cea mai fericita amintire a mea?

Daca as lua in considerare cea mai fericita amintire din urma, cu 5 ani, as spune ca este ziua in care am terminat facultatea. Daca as lua in considerare cea mai fericita amintire din urma, cu 3 ani, as spune ca este ziua in care mi-am cunoscut sotul. Daca as lua in considerare cea mai fericita amintire din urma, cu 1 an, as spune ca ziua in care am spus "DA". Daca as lua in considerare cea mai fericita amintire din urma, cu 3 luni, as spune ca e prea personal s-o impartasesc tuturor - cu toate astea, fara sa ma gandesc la urmari si fara sa ma gandesc prea mult pana s-o spun...ramane cea mai fericita amintire a mea... si mi-e dor... ( M-am inspirat din: http://www.youtube.com/watch?v=XKNdmxy76ao )

:)

Visele sunt ceea ce credem ca ne reprezinta atunci cand ne e teama sa fim reprezentati de realitate. Se intampla tuturor!