...

A ajuns la concluzia ca nu oamenii pleaca din viata ei ci ea pleaca din viata lor. E precum cu hainele vechi - ii paraseste cu putin inainte sa se fi uzat.
N-a stiut si nici n-a vrut sa invate vreodata sa imparta pe cineva cu altcineva. Cand a simtit ca asta urmeaza sa se intample, a plecat. A plecat fara sa priveasca inapoi, fara sa abia remuscari. Dupa un timp se va intoarce sa spuna doar ca-i pare rau, sa spuna ca nici o clipa n-a vrut sa raneasca, sa spuna ca n-a fost rea nici cu ei, nici cu ea si ca raul nu sta decat in parerile ei, care atunci voi fi tardive.

Si asa va fi mereu...ea isi va aprinde tigara si-si va bea cafeaua pretinzand ca nimic nu s-a intamplat si doar cu gandul va privi inapoi, taind cu privirea fumul tigarii ce mereu s-a invartit in jurul ei incercand sa-i arate cat de mult a gresit.
Insa asta o va sti doar ea...