Iar eu, cand m-am vazut aici, mi-am zis: "Sa nu mai plec niciodata. Sau nu ma intorc de unde am plecat, sa n-am nevoie de civilizatie, sa nu rabd, sa nu-mi doresc decat prospetimea naturii. sa ma invart in juru-mi si sa-mi cant, singura, de fericire. Sa ma inalt la cer si sa raman acolo. Intre nori, in natura, in liniste si sa-mi traiesc cele mai frumoase clipe."
Iar eu, cand m-am vazut aici, mi-am spus ca sunt cel mai fericit om in viata, cea mai frumoasa femeie, cea mai impacata - cu mine, cu tine, cu restul lumii, cu viata mea. Cu intreg pamantul.
Am sa ma intorc candva...iar tot universul va complota sa-mi spuna: Bine ai venit, Daniela!
Pentru mine, ce bine era...
2 comentarii:
intotdeauna ne intoarcem la natura...de unde am fost plasmuiti:D
In natura ne simtim liberi, toata lumea e a noastra... din pacate revenim in jurul ei foarte rar si de fiecare data la plecare, ne dorim mult mai cu ardoare sa revenim!
Trimiteți un comentariu